Pornind de la ideea că variațiile climatice au existat întotdeauna, cauzele fiind naturale, Pământul este în continuă mișcare și este normal să apară modificari ale climei într-un timp îndelungat. Iar acum ajungem la mult dezbatutele schimbări pe care le trăim, survenite ’’artificial’’ și mult prea rapid.
Evoluția, dezvoltarea, progresul omenirii abia acum au început să-și arate costurile adevarate. Prosperitate cu orice preț. Studiile de impact erau o necunoscută, când boom-ul industrial a dat startul începeri globalizării. Toate țările își doresc o econimie puternică.
Creșterea populației globului corelată cu o creștere accentuată a economiei a atras dupa sine un consum tot mai mare de energie. Producerea energiei are la bază combustibilii fosili. Carbune, petrol, gaze naturale. Arderea masivă a acestor combustibili pentru producerea de energie, trage după sine emanații record de dioxid de carbon, principalul responsabil pentru efectul de sera – încălzirea globală. Marile industrii ale globului sunt în fapt cei mai mari poluatori.
Conștientizarea problemelor apărute, ca modificările climei, creșteri ale temperaturii globale, schimbarea cursului curenților oceanici, manifestările severe ale climei, au pus în alertă o mare parte a organizațiilor din țările industrializate. Măsuri de limitare a poluării trebuie luate. Este o luptă cu morile de vânt. Energiile regenerabile nu sunt pe lista de priorități.
Nu este un secret faptul că schimbările climatice vor avea efecte dezastruoase asupra vieții pe Pământ. Mai bine de o treime din speciile existente vor fi în pragul dispariției. Atât scenariile optimiste cât și cele pesimiste au același rezultat, diferă doar durata în timp. Planurile de combatere și limitare a poluării aerului, apei și solului au început să fie puse în aplicare, dar eforturile sunt neînsemnate. Este nevoie ca toți cei care au beneficiat de pe urma progresului să-și aducă aportul în păstrarea echilibrului planetei. Vorbim aici despre cetățeanul de rând și despre instituțiile statului. În acest moment, noi, cetățenii suntem cei care putem face diferența.
Efectul de bumerang nu se lasă așteptat. Au apărut anomalii ale climei, apariția unor fenomene meteorologice care nu au mai fost înregistrate. Migrația păsărilor și a peștilor în alte zone decât cele obișnuite. Probleme în agricultură, secete, inundații. Legea cauzei și a efectului.
Omul se poate asemana cu o boală, cu bacterii, microorganisme ce își consumă gazda fără să aibă în vedere faptul că însăși viața lui depinde de acea gazdă.
Și pentru că e bine să faci uneori haz de necaz, iată o glumă potrivită :
Trecând pe lângă Pământ, o planetă întreabă :
– Ce mai faci? Nu te-am mai văzut de mult.
– Nu mă simt prea bine… mi-au ieşit Homo Sapiens…
– Stai liniştit că nu-i nimic, am avut şi eu, dar o să treacă !
S-ar putea ca acele mori de vant cu care ne luptam , sa ne ajute sa scadem cu un procent destul de mare aceaste probleme de care ne lovim acum si in viitor !
Energiile regenerabile se vor impune in timp , prin efectele pe care le provoaca nefolosirea lor si folosirea celor care produc degradarea mediului inconjurator !
In mijlocul unei dintre cele mai reci ierni din ultimii ani, la nivel global, noi vesti au aparut despre documentele stiintifice care demonstreaza existenta si efectele incalzirii globale:
- cercetatori de la CRU, East Anglia discuta intre ei despre cum sa “ascunda declinul” temperaturilor globale si sterg baze de date cu temperaturi, inlocuindu-le cu variabile cu valoare adaugata
- un judecator din Marea Britanie decreta ca filmul lui Al Gore, “An Inconvenient Truth”, are 9 idei exagerate sau false, care nu sunt bazate pe descoperiri stiintifice
- statiile meteo nord-americane din ultimii ani au fost re-organizate in zone mai calde si desfiintate din zone mai reci
- comertul cu credite de carbon, care l-a facut milionar pe Al Gore, nu a reusit sa reduca emisiile de dioxid de carbon in tarile civilizate, ci doar sa “distribuie” fonduri din Germania in China sau India
- cercetatori spun ca am intrat intr-o mini glaciatiune
- nu exista o corelatie statistica intre evenimente meteo extreme si temperatura globala, asa cum a trecut IPCC in raportul lor, chiar si dupa ce un articol stiintific a dovedit contrariul
- ghetarii din Himalaya nu se vor topi in 2035 (cum a spus IPCC, parte a ONU), ci cel mai devreme in 2350
- ghetarii din zona arctica nu se vor topi in 2030, cum a spus Greepeace, al carui lider a recunoscut ca exagereaza faptele pentru a “emotiona” populatia (sau minte, pe romaneste)
- in retrospectiva, gaura de ozon de deasupra Antarcticii, care e pe cale sa se inchida, de fapt a racit zona si nu a incalzit-o datorita norilor creati
- in nici un caz 40% padurea amazoniana nu va fi distrusa de lipsa ploilor cauzata de incalzirea globala, asa cum spune IPCC, citand un jurnalist si un activist politic, conform standardelor lor stiintifice foarte inalte…
Cat de mult stim cu adevarat despre clima pamantului, ceva uimitor de complex, pe care totusi credem ca o putem prezice sau modela pe calculator?
Tot mai multi oameni din tarile civilizate isi dau seama ca temperatura globala depinde mai mult de ciclurile de incalzire si racire a Pacificului, sau de variatiile in activitatea Soarelui, decat de unul din cele mai slabe gaze de sera, dioxidul de carbon. Mai stie cineva cum in anii 70 cercetatorii credeau ca intram intr-o glaciatiune datorita gazelor emanate de activitatea industriala? 1984 flashback…